Papa Leon al XIV-lea, născut Robert Francis Prevost, a fost ales ca al 267-lea Suveran Pontif. Născut în sudul orașului Chicago, în 1955, Leon al XIV-lea este primul papă nord-american. Relaţia sa cu politica Statelor Unite este însă una mai complexă decât se întrevede din simplele detalii biografice.
„Viva il Papa!” a strigat mulţimea de credincioși strânsă sub balconul Basilicăi Sfântul Petru încă dinainte ca numele noului Suveran să fie anunţat. O primire însufleţită pentru Robert Francis Prevost care, la vârsta de 69 ani, a devenit primul nord-american care ocupă cel mai înalt rol în Biserica Catolică și la Vatican.
Papa Leon al XIV-lea. Elemente biografice
Născut la Chicago, pe 14 septembrie 1955, din părinţi cu rădăcini spaniole și franco-italiene, Robert Francis Prevost este asociat puternic și cu America Latină, datorită cetăţeniei peruane dobândite în 2015. A fost ordinat în 1982 și trei ani mai târziu s-a mutat în Peru, unde a lucrat pentru comunităţile marginalizate. Timp de 10 ani a slujit în parohie și ca profesor la un seminar din Trujillo.
Prevost s-a aflat în fruntea Ordinului Augustinian, a cărei misiune se concentrează pe slujirea săracilor – fiind inspirată de Sfântul Augustin de Hippo – și în cadrul căruia o valoare de bază este aceea de „a trăi în armonie, [fiind toţi] una în minte și în suflet pe calea spre Dumnezeu”.
În anul 2014, Papa Francisc l-a hirotonit Episcop în Peru. Deviza sa episcopală este „In Illo uno unum”, cuvinte pe care Sfântul Augustin le-a rostit într-o predică, Expunere asupra Psalmului 127, pentru a explica faptul că „deși noi, creștinii, suntem mulţi, în unicul Cristos suntem una”.
Începând cu anul 2018 și până în 2020, a deţinut funcţia de al doilea vice-președinte al Conferinţei Episcopale Peruane și a fost, de asemenea, președinte al Comisiei pentru Drept Canonic. A fost membru al Dicasterelor pentru Cler (2019) și Episcopi (2020), o funcţie importantă care supraveghează selecţia episcopilor din întreaga lume. A fost apoi administrator apostolic Callao (2020).
În ianuarie 2023, a devenit prefect al Departamentului pentru Episcopi și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, fiind ridicat la rang de arhiepiscop. În toamna aceluiași an, a fost creat cardinal diacon, iar în februarie 2025 a promovat la Ordinul Episcopilor cu titlul de Albano.
O alegere istorică
Alegerea cardinalului Robert Prevost marchează o premieră pentru Vatican, care timp de decenii a evitat opţiunea unui papă provenit din Statele Unite, invocând, mai ales, teama că influenţa globală a superputerii americane ar putea constitui un obstacol pentru misiunea și neutralitatea Scaunului Papal.
Reacţia de la Washington nu s-a lăsat aşteptată. „Să avem un papă din Statele Unite ale Americii, asta este o onoare deosebită”, a declarat președintele Donald Trump, din Biroul Oval. Liderul de la Casa Albă a adăugat că a vorbit deja la telefon cu noul pontif şi că îşi doreşte o întâlnire oficială „în curând”.
La Roma, în chiar ziua alegerii sale, Papa Leon al XIV-lea s-a adresat mulţimii adunate în Piaţa Sfântul Petru cu un apel la reconciliere, continuând linia diplomatică a predecesorului său. „Pacea să fie cu voi toţi!” a urat pontiful în prima sa cuvântare […] Aceasta este pacea lui Cristos cel Înviat, o pace dezarmată și o pace dezarmantă, smerită, perseverentă,” a spus Papa Leon într-un ecou de speranţă pentru credincioși şi, totodată, într-un mesaj politic destinat lumii.
Politica Papei versus politica SUA
Deși este încă devreme pentru concluzii de ordin politic, unele luări de poziţie anterioare ale noului Papă lasă să se întrevadă genul de răspunsuri pe care este pregătit să le ofere în cele mai arzătoare chestiuni ale momentului pe scena politică internaţională, dar și pe plan social.
Viziunea Papei Leon al XIV-lea se intersectează întrucâtva cu cea a echipei administraţiei americane, însă punctele de divergenţă sunt mai numeroase decât cele de convergenţă.
LGBTQ+
În privinţa problematicilor LGBTQ+ noul Suveran Pontif își nuanţează poziţia faţă de deschiderea iniţiată de papa Francisc în 2023. El propune ca eventualele binecuvântări ale cuplurilor de același sex să fie discutate în cadrul conferinţelor episcopale și adaptate contextului cultural al fiecărei ţări, mai ales acolo unde homosexualitatea rămâne incriminată. Iar comentarii mai vechi făcute în social media de către cardinalul Prevost au fost primite cu „alarmare” de catolicii LGBTQ+.
În ceea ce privește administraţia Trump, aceasta a mers încă din primul mandat în direcţia opusă extinderii drepturilor LGBT, limitând recunoașterea federală a identităţii transgender, interzicând serviciul militar pentru persoanele transgender și întrerupând finanţarea pentru intervenţii medicale de susţinere a tranziţiei de gen.
Migraţie
Cunoscut pentru sprijinul acordat venezuelenilor refugiaţi în Peru, Papa Leon al XIV-lea reafirmă dreptul fundamental al migranţilor la demnitate și pare că va continua angajamentul Vaticanului de a pleda, pe cale diplomatică, împotriva politicilor migratorii restrictive, inclusiv a celor aflate în discuţie la Washington.
Înainte de a fi ales pontif, noul papă a criticat în repetate rânduri anumite poziţii ale preşedintelui american Donald Trump şi ale vicepreşedintelui J.D. Vance. Totodată, cea mai recentă postare de pe contul de X (fostul Twitter) al cardinalului Prevost (cont verificat, deşi încă neconfirmat de surse oficiale catolice) reproduce comentariul tăios al unui editorialist, publicat luna trecută, despre întâlnirea dintre preşedintele Trump şi omologul său din El Salvador, Nayib Bukele, privind folosirea unui penitenciar renumit pentru abuzuri ale drepturilor omului ca loc de detenţie pentru membri ai bandelor criminale extrădaţi din SUA. Mesajul citat de Prevost se încheia cu întrebările: „Nu vedeţi suferinţa? Nu vă mustră conștiinţa?”
Schimbări climatice
Spre deosebire de președintele Donald Trump, care a retras Statele Unite din Acordul climatic de la Paris care urmărea stoparea încălzirii globale, Papa Leon susţine necesitatea de a combate schimbările climatice. Într-o declaraţie recentă, el a spus că Biserica trebuie să treacă „de la vorbe la fapte”, subliniind riscurile „dăunătoare” ale dezvoltării tehnologice necontrolate. Suveranul Pontif susţine o relaţie reciprocă, lipsită de „tiranie” faţă de mediul înconjurător și se plasează astfel pe aceeași linie cu priorităţile ecologice promovate de papa Francisc.
COVID-19 și rasismul
Pe lângă postările și redistribuirile critice la adresa politicii antiimgraţie a administraţiei americane, contul de X al cardinalului Prevost cuprinde și alt tip de mesaje a căror viziune se ciocnește cu cea a administraţiei prezidenţiale americane. Vezi, de exemplu, mesajele postate în sprijinul vaccinării, din timpul pandemiei de COVID-19 și mesaje de sprijin pentru comunitatea de culoare postate în timpul protestelor Black Lives Matter, după uciderea tânărului George Floyd. Noul Suveran Pontif a luat poziţie împotriva rasismului și printr-o postare în mai 2020, în care afirma că „e nevoie să auzim mai multe mesaje de respingere a rasismului și de căutare a dreptăţii din partea liderilor Bisericii”.
O privire în viitorul apropiat
Americanii de rând, de diferite confesiuni, par să îl fi primit cu bucurie pe acest „papă extrem de online, care nu se teme să discute politică”, așa cum a fost catalogat de unii analiști. Și, având în vedere comentariile lui în social media, e ușor de înţeles de ce noul papă a primit această etichetă. (De exemplu, într-unul dintre comentarii acuza că „J.D. Vance greșește: Iisus nu ne cere să ne ierarhizăm dragostea pentru ceilalţi”. Postarea era un răspuns la afirmaţia vicepreședintelui american despre ordo amoris, un concept teologic pe care Vance îl interpreta în interesul politicii americane actuale.)
Însă, în contextul declaraţiilor critice pe care le-a adresat în repetate rânduri administraţiei de la Washington, cât de probabil este ca noul pontif să rescrie relaţia Vatican–Casa Albă și să devină vocea principală în conturarea valorilor creștine pe scena publică americană? Pe de o parte, există un teren comun — apărarea vieţii, libertatea religioasă și accentul pe sinodalitate — care conturează un posibil liant între Sfântul Scaun și Executivul american. Pe de altă parte, clivaje profunde privind migraţia, schimbările climatice și politicile penale, nu doar cu administraţia Trump, ci și cu aripa conservatoare a catolicismului, fac improbabilă ascensiunea Papei la statutul de arbitru moral ultim în SUA. Pentru moment, echilibrul fragil dintre pluralismul religios și libertăţile civile funcţionează încă drept barieră împotriva unei fuziuni politico-religioase de amploare.
Sursă: https://semneletimpului.ro/